@Andriana a scris: Iubirea lui Noiembrie


E Noiembrie  iar eu,chip angelic stau la geam
Ma gandesc la noi, la mine, la tot ce am.
Totul a inceput de la o simpla privire
Si in final, s-a transformat in iubire.
Ochii tai frumosi m-au fermecat
In ei am cazut si de realitate am uitat
Cum ma tineai
Cum imi sopteai
In tine credeam
In bratele tale de toate eu uitam.
Nu stiu ce nume sa-ti dau
Eu langa tine mereu, vreau sa stau
Esti steaua mea, ce ziua dispare si noaptea ma incalzeste
Esti speranta ce o am in suflet si nu se risipeste.
Doar tu, ingerul meu, ma poti avea cu totul
Hai vino, stinge focul.
Focul ce s-a aprins in mine
Focul iubiri...a tot ceea ce simt pentru tine.
De ce sa ma idnragsotesc de tine? Inger fara chip
Cand tu pleci, si vi, si uiti cat ne-am uibit
Esti efemer, vesnic pe cer vei domina
Insa eu, voi muri, fara sa stiu ca am fost a ta
„Iama si du-ma departe, in nori”, ii spune ea
„Fereste-ma de rau, de fulgere, du-ma in lumea ta.
Fi fericit, da-mi aripi sa zbor
Pentru ca eu aici, imi dau duhul, dupa al tau amor.
Uita de toate, de tot ce ne inconjoara
Ia-ma la tine in brate, reda-mi sentimentul ce ma infioara.
Iar eu, promit ca vesnic voi trai
Voi fi a ta si te voi iubi
Sa dominam impreuna si cerul si pamantul
Sa te iubesc cu inima, si cu gandul.
Dar de ce nu vi? Printul meu frumos
Mor de dorul tau, dor atat de pacatos
Coboara din cer, si strange-ma  in brate
Nu imi irosi si ultimele sperante.
Am plans prea mult pentru a noastra iubire
Nu vreau sperante desarte, nu vreau amagire”
Dar el nu coboara, ramane in cer
Iar ea, intelege ca nu poate trai fara el
Astfel ea moare la geamul de unde il implora
Moare, luandu-si adio de la iubirea sa
Pierdandu-si iubita, printul se infioara
Intra in agonie si doreste sa moara
Dar intelege ca viata pentru el este infinita
De aceea va straluci mereu pe cer pentru a sa iubita.