- Aurelia-Oana RădulescuOaspete
Dacă oamenii pe care îi rănim s-ar ascunde în sufletul nostru aducându-ne cu ei toată durerea pe care le-am provocat-o ,nu am avea de ales decât să-i hrănim din noi înșine până se vor vindeca ,altfel ,vom fi nevoiți să trăim veșnic cu durerea lor adânc sculptată în ființa noastră.
6
Au multumit : 0
Localitatea : România
25102017
Lacrima ta de mamă...
(Aurelia-Oana Rădulescu şi Volontir Dumitru)
Încătuşată de ochişori
Lacrima ta de mamă
Dorea liberarea inimii triste
La un colţişor de năframă.
Lacrima ta de mamă
Miros de frământări şi suferinţă
Astăzi ne răscoleşte amarul
Coborât în genunchii de pocăinţă.
Lacrima ta de rugă mamă
A vegheat noaptea somnul mereu
Pentru noi mistuită-n acelaş dor
Cerându-ne fericire de la Dumnezeu.
Şi răbufnitul furtunei de clopot
Cu ploi de lacrimi repezite-n suflet
Petrecură de sub cerul albastru
Lacrima ta ca un ultim tunet...
(Aurelia-Oana Rădulescu şi Volontir Dumitru)
Încătuşată de ochişori
Lacrima ta de mamă
Dorea liberarea inimii triste
La un colţişor de năframă.
Lacrima ta de mamă
Miros de frământări şi suferinţă
Astăzi ne răscoleşte amarul
Coborât în genunchii de pocăinţă.
Lacrima ta de rugă mamă
A vegheat noaptea somnul mereu
Pentru noi mistuită-n acelaş dor
Cerându-ne fericire de la Dumnezeu.
Şi răbufnitul furtunei de clopot
Cu ploi de lacrimi repezite-n suflet
Petrecură de sub cerul albastru
Lacrima ta ca un ultim tunet...
Comentarii
Niciun comentariu.
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
|
|