ION IONESCU-BUCOVUMembru de onoare
Scrie ceva
Virsta : 86
15
Au multumit : 17
Ocupatie : profesor
22052014
două rândunele
din când în când ajung acasă
mă sui în pod să cat ceva,
scrisori și amintiri uitate,
sau lucruri vrechi de mucava.
au mucezit sfinții-n icoane,
ard crucile de ceară -n grinzi,
s-a uscat nucul din ogradă,
s-a-ntins păiejenișul pe oglinzi.
părinții fug spre crucile din deal,
delir fecund în ornic solitar,
aș vrea să stau cu ei de vorbă
și să-i întreb de mai vin iar.
amiaza verii cade-n simțuri,
mai trece-o zi cu umbre lipsă,
o văd pe mama cum mă strigă
de parc-ar fi-n apocalipsă.
pe cer uitat, în moi oglinzi,
pe stampa roasă-n ploi subțiri,
mânându-și boii de la plug,
îl văd pe tata scos din firi.
au poposit în cuibul drag,
la streșini două rândunele,
le-aduc salutul meu pribeag
și văd părinții mei în ele.
joi, 22 mai 2014
din când în când ajung acasă
mă sui în pod să cat ceva,
scrisori și amintiri uitate,
sau lucruri vrechi de mucava.
au mucezit sfinții-n icoane,
ard crucile de ceară -n grinzi,
s-a uscat nucul din ogradă,
s-a-ntins păiejenișul pe oglinzi.
părinții fug spre crucile din deal,
delir fecund în ornic solitar,
aș vrea să stau cu ei de vorbă
și să-i întreb de mai vin iar.
amiaza verii cade-n simțuri,
mai trece-o zi cu umbre lipsă,
o văd pe mama cum mă strigă
de parc-ar fi-n apocalipsă.
pe cer uitat, în moi oglinzi,
pe stampa roasă-n ploi subțiri,
mânându-și boii de la plug,
îl văd pe tata scos din firi.
au poposit în cuibul drag,
la streșini două rândunele,
le-aduc salutul meu pribeag
și văd părinții mei în ele.
joi, 22 mai 2014
Distribuie acest articol pe:
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum|
|
|
și văd părinții mei în ele.